jueves, 4 de junio de 2015

Tu n-ai plecat, mamă.


Dacă există cumva Rai...
într-o zi mama, te-oi căuta...
și de-i avea ceva să-mi dai,
nu vreau decât iubirea ta...

Aș trece poarta cea de flori...
te-aș căuta mamă, prin stele
și aș călca și peste nori
doar să fii în brațele mele...

Cum să uit că mă înveleai cu flori,
când diminețile îmi erau reci?
acum, eu plâng de mii de ori
că mâna-ți pe frunte nu mi-o treci.

Aș vrea în nopți să-mi fi cadou
ca să îmi spui iarăși povești...
copilul tău să fiu din nou;
te caut mamă...dar nu ești.

În nopțile când lacrimile curg,
viața fără tine-mi pare un păcat...
dar știu că îmi ești înger și amurg
și simt că tu mamă, n-ai plecat.

Când drumul meu s-o termina,
cu îngerii aș vrea să te găsesc
și dorul, cu tine eu mi-oi alina
și n-oi avea regret că nu trăiesc.


Dida Diana Cioponea.

No hay comentarios:

Publicar un comentario