Serafic te-aș picta pe pânza fină
Ca pe-un tablou ascuns în palmă,
cu un penel de geană calmă,
și acuarel cu praf de meconină
Să amețești când dorul meu suspină
pe patul cald, al șoaptelor banale
și nudă-n simfonia de taftale,
s-ascunzi tu luna, în spate de colină.
Când norii iubirii vor curge în culori,
pe fruntea ta, plină de mine...
să se-aprindă lumânări de cerezine
pe cerul nostru ce-l pictez în zori.
Nu-ți cer nimic...nimic din tot ce ai...
numai un armistitu planetar
m-ar face să îți cer cumva în dar,
un curcubeu din colțul tău de rai.
Te-aș picura, în cupa mea cu vin,
ca să te pot sorbi în visele rebele...
pe brațe, eu ți-aș picta lalele
din roșu-aprins și alb de caolin.
Am să atârn, icoanele-ți tăcute,
pe templul meu zidit ca-n mânăstire
să-mi plimb penelul în neștire
pe sânii tăi...profanele iubirii mute.
Dida Diana Cioponea.
Pictura- Nynna Vizireanu.
No hay comentarios:
Publicar un comentario