Pe plaja pustie cad ninsori
pe-un suflet venit din adâncuri...
închis în sticlă, cere ajutor,
cu S.O.S.-uri zace-ntre timpuri.
Vuietul mării-i tulbură suspinul
și-i spală vederea cu lacrimi;
își bleastama soarta și chinul,
venit din doruri și patimi.
Se-aud suspine-nfundate
din sticla etanșă și surdă...
castele de nisip zac dărâmate
pe plaja pustie...absurdă.
Zgomotul de valuri îi dă fiori
de teamă că-l fură din nou;
ar vrea să fie o rază de zori
sau...iubirii un veșnic ecou.
Dida Diana Cioponea.
pe-un suflet venit din adâncuri...
închis în sticlă, cere ajutor,
cu S.O.S.-uri zace-ntre timpuri.
Vuietul mării-i tulbură suspinul
și-i spală vederea cu lacrimi;
își bleastama soarta și chinul,
venit din doruri și patimi.
Se-aud suspine-nfundate
din sticla etanșă și surdă...
castele de nisip zac dărâmate
pe plaja pustie...absurdă.
Zgomotul de valuri îi dă fiori
de teamă că-l fură din nou;
ar vrea să fie o rază de zori
sau...iubirii un veșnic ecou.
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario