Te-a îmbrățișat cu dorul, cerul
"La steaua care-a răsărit",
Lăsând lumii numai misterul,
Iubirii tale plecate spre zenit.
"Pe lângă plopii fără soț",
Te-ai dus " Luceafăr blând...
Poeme-ți scriu poeții tot'
Dar tu, nu scrii un rând!
Te-ntoarce iar la rădăcină,
Să vezi cum toți te cântă;
Să auzi codrul cum suspină
...Cu "raza" ta mă-ncântă!
Și dacă" bate miezul nopții",
tu, vină..."prin codrii de aramă"
căci te aștept în fața porții,
deși "afară-i toamnă".
Eu te aștept, "înger de pază"
"la creștet să nu-mi plângi "...
vino măcar precum o rază,
pe creștet "flori de tei să-mi frângi."
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario