Să nu mă cauți în noapte
să nu mă cauți deloc!
m-am risipit în șoapte...
ecou...pierdut, fără noroc.
Îmi rămâne doar visul
ce-mi tulbură noaptea...
căci am pierdut paradisul...
mi se-apropie...moartea.
Mor...câte puțin...pustie,
și tu nu mă mai vezi ;
doar Cel de Sus mai știe
c-aș rătăci prin rai de livezi...
Ca o frunză legănata
de vântul rece...hoinar,
din grădina iubirii alungată,
m-ascund, la tine-n buzunar.
Să nu mă cauți în noapte,
lângă inima ta mă ascund!
tu mă strigi iubire...în șoapte
eu tac...sub tavanul inimii scund.
E-ntuneric și roșu în norul
ce mă ascunde-n tic-tac...
eu caut cheia cu dorul
să deschid ușa la "iatac"
Mă ascund după norul
rătăcit în inimi pustii...
tristă și nudă, de dorul
ce-l duc; tu...nu-l știi.
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario