Se topește zăpada sup talpa bolnavă
a iernii ce mai ieri a venit...
dincolo de zăpezi spulberate haotic
se trezește la viață o sclavă...
O floare micuță cu albe petale
apare enigmatic și tandru...
ridicând capul spre soare răsare
te cheamă s-o aduni în brațele tale.
Din exilul unde fusese-aruncată,
evadează spre tandrele mâini
și cere-ndurare pe strat de zăpadă,
să iasă...de sub hlamida ferecată.
Mireasa zăpezii...o floare-n exil...
femeie sau ghiocel...un picur de dor
te-așază mireasă, pe șnur de mărțișor...
sărută sânul pe care adormeai copil.
Bucură-te...renaște iară !
iubește și cântă și pune-ți șnur în păr
căci ești mireasa-zăpezii topită
în suflet, ghiocel și primăvară .
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario