Atâtea stele am putut să număr
pictate în al inimii șirag...
și-unui luceafăr ce mi-e drag,
i-am împletit un epolet pe umăr.
Din tot ce-am numărat în ani lumină,
în gânduri ce străpung seninul,
am căutat legat,să las suspinul
de un copac stelar, să nu mai vină.
Și din alai de stele adunat cu greu,
am să aleg doar una, să îi pun
plutiri, ca în baloane de săpun...
să o ascund la pieptul meu.
Voi naviga apoi printre planete
să te găsesc ascuns pe undeva...
ca un copac ce-și trage seva,
tu să mă seci cu un sărut pe îndelete.
Voi cere-apoi, o lege-universală
să pot fi eu o mare și tu vânt
și din mângâiere să cioplim cuvânt...
iar din iubire, o lume colosală.
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario