N-am mers niciodată pe ziduri
din teama de a nu cădea în abis
și dacă am îndrăznit să chem un vis
e că nu am vrut să mai fac riduri.
N-am căutat mereu ușa secretă
am înotat departe de maluri
aruncându-mi bluza de opaluri
să mă avânt în zborul de egretă.
N-am teamă de valul cel albastru
și nici de universul plin de stele
să-mi pot alunga temerile grele,
ce-ncearcă să m-arunce în sihastru.
N-am teamă de toamna care vine...
nici de posibile furtuni stelare,
ce m-ar îmbrăca în mantii sclipitoare
dar nici de întunericul din mine.
N-am vrut decât să ști, că nu mă tem
decât de tine, c-ai să pleci departe...
că-ți spun să știi! Nimic nu ne desparte!
Că uneori, iubirea-i un blestem.
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario