ca-ngheata geana pe rasarit...
eu, caut soapta zenitului
ce-mpiedica visele cu tine
si-alerg pe strazi buimace
in nopti ce-ascund refugiatii
ne-gasind iubirile pierdute,
cersind un colt de paine cu sare.
Se-ascunde dorul in venele de rauri
si arde-n inima-mi vulcan,
cand fructe coapte se cer adunate
de pe buzele ce aduc a toamna ruginie.
Asteapta licuricii sa stinga lumina
ce tradeaza sarutul infinitului de cuvinte
ascunse pe margini de suflet...
aduna-le-n palma si spune" mi-e dor"
si da-mi macar o floare-albastra,
sa cada lumina peste sufletul mort de frig
Spune-mi ’’Noapte buna'' fara sa plangi
privind inelul si spune-mi " adio",
cand stelele se-mbraca de fiesta.
Paseste-ncet peste mormantul timpului trecut
sa nu trezesti amintirile adormite
sub crucea timpului...
doar ele mai pot sa-mi tulbure privirea .
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario