E depărtarea albă ca un înger
și pașii mei te caută în noapte...
doar pomii se mai scutură de ger
când florile pe geam ascultă șoapte.
Pe puntea dintre noi au crescut
ghețuri ce timpu-nmărmuresc...
hai, vină dar...unde ne-am cunoscut,
să-mi dai cadoul tău împărătesc.
Pe turnuri de biserici și pe cruci,
să-nghețe ura și să crească îngeri
și-oriunede-ai fi...unde te duci,
lasă fericirea și nu văi de plângeri.
Dă-mi te rog...de vrei, o noapte;
să lăsăm Luna să cadă peste noi
ca visul să-l transform în șoapte,
iar stele să se transforme-n ploi.
Am să le adun ca să le fac șirag
să le-mpletesc cu boabele de rouă
să ți le dau...că-mi ești atât de drag
și impreună să trăim o viață nouă.
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario