Cu tine, raiul mă cuprinde-n braţă
şi îngerii cu mine visează,
când sufletul tău mă-mbrăţişază...
desculţ eu aş pasi pe flori de gheaţă.
Pe creştet râu ţi-am pus alene,
să curgă lin pe braţul meu
şi ţi l-am prins în diademe,
să ţi-l sărut şi să mă simt un..zeu.
Ca o zeiţă ai fost şi-aşa ai să rămâi...
"statuia" mea, cu sufletul curat!
divină, din creştet până la călcâi
şi sufletul de îngeri sărutat!
Am frământat pământul,
cu mâini calde...tremurânde
şi am sculptat în lacrimi, lutul
în strigătul inimii, de tine bolânde...
Când margini de prăpastie
sub sânii tăi, adânci curgeau...
un râu de dor pe-a ta oblastie,
mâinile mele, frumos te zămisleau.
Am pus apoi, un ceas să bată
să ştiu când ziua e pe terminate
şi l-am închis...i-am pus şi poartă...
dar ceasul-inimă, închis se zbate.
Am mângâiat apoi cu sete coapsa
şi forma divină eu i-am dat...
ne-am întâlnit într-o sinapsă
şi m-am oprit...păcatul ţi-am urmat.
Mă tot durea de-atâta mângâiere
păcatul de pe tălpi ce ţi l-am zămislit...
voiam să te transform în baiadere
să-ţi dărui dansul iubirii fără de sfârşit.
Te-am tot păstrat...şi-ntr-o clipită,
tu din colecţie ai dispărut...
Te-ai dus, "statuia" mea iubită...
femeie te-ai făcut...plecarea, m-a durut.
-BAIADERĂ--dansatoare indiana
-OBLÁSTIE s. v. regiune, ţinut, zonă.
Dida Diana Cioponea.
No hay comentarios:
Publicar un comentario