Pe un câmp de stele nins,
stă pe gânduri,trist, un astru ;
căci depărtarea l-a învins
închis pe veci, pe ceru-albastru.
Lacrimile-i sunt durere,
pe fața-i nepământeană.
stă și suferă-n tăcere
dup-o fată pământeană...
Și în suflet i se scurgelacrima ce-i spăla fața...
orice zâmbet i se frânge!
tot gândind cu drag la fata...
De dor lumina-i e mută...
se-mplinește azi, un an,
de când față se sărută,
cu-n flăcău, tot pământean.
Azi speranța i se frânge
că de ea, a fost uitat
și suspină și tot plânge...
fiindcă fața, l-a trădat!
El se simte un sihastru
parc-ar pribegi-ntre ere...
Să o vadă prințul astru,
Nu mai poate nici să spere.
Stă pe ceru-i hărăzit;
tot privește-ntreaga lume,
și suspină plictisit,
lângă stelele nebune.
Timpul trece-ncet...se scurge;
mai privește trist, la lună
și inima i se frânge,
de-a lui dragoste nebună.
Dida Diana Cioponea
BUN VENIT CĂLĂTORULE! Mă adresez cu acest apelativ pentru că eu consider că toți suntem călători în viața reală sau virtuală. Îți mulțumesc,că ai deschis poarta blogului meu pentru a-mi citi gândurile. Aștept să-ți lași aici urma pașilor tăi printr-o impresie (pozitivă sau negativă-accept și critici pentru că sunt constructive;))) Îți urez sănătate și bunăstare ! Amandouă aduc fericirea.
jueves, 31 de mayo de 2012
❤*´¨`*✿ ♥SUFERINTA UNUI ASTRU♥ ✿•*´¨`*❤
Suscribirse a:
Enviar comentarios (Atom)
No hay comentarios:
Publicar un comentario