** NUNTĂ LÂNGĂ LAC **

Pe turle de castel răsare luna
Să se privească-n lacul de oglinda,
Iar ceasul de la miezul noptii sună,
Când...miresei i-a căzut inelu-n undă...
O simfonie caldă,plină de culori
Şi-un cer încununat de mândre stele
Ce-adună laolată luna,luceafărul de zori...
Căci azi...concertul nu-ncepe fară ele!
Printre trestii, cântă greierii într-una!
Petrec o noapte-n simfonie...
Dansează vesel, stelele şi luna,
Iar trubadurii mai compun o poezie.
La margine de lac,se joacă-ntr-una!
Căci ginere brotac şi-o broască,
Au hotarat să puna naşă...Luna;
Iar greierii le cântă, mulţi ani trăiască!
Naş este un luceafăr ce străluce...
În noaptea când norii iar se risipesc;
Un licurici de-a dreapta, lumina le aduce,
La stânga, un frate geamăn...strălucesc!
Pe-o frunză de bostan, o gărgărită,
Priveşte sfioasă-acest sublim festin;
Mireasa purtand o rochie din lămâiţă,
Iar mirele la butonieră, o floare de pelin.
O masă-ntinsă cu de toate aşteaptă,
Să se aşeze şi să tot petreacă...
Acum, când mirii spre altar se-ndreaptă
De mână...cununia s-o primească
În straie preoţeşti, grav stă bondarul;
Să-ndeplinească slujba cea pioasă;
A îmbrăcat în flori de busuioc altarul,
Pe jos,covorul roşu de mătasă.
E veselie mare noaptea asta lângă lac!
La nunta vin cu toţii să privească...
Festinul frumoasei mirese şi al ei brotac;
Cu totii încep acum să chefuiască.
Adie vântul prin flori de gălbenele;
Parfumul lor învăluie pădurea!
Lăcustele dau zvon la păsărele,
Să vină-n grabă să vadă minunea.
Foşnesc şi frunzele a dans feeric,
În sunet de viori...cu veselie multă;
Tabloul nopţii, pământesc - eteric, 
Se pictează cu veselie-n zvon de nuntă. 
  
 Dida Diana Cioponea .

 

.